La 28 iunie 1940 statul român a cedat într-un mod nedrept, las și fără niciun temei explicabil Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herta.Tragedia românilor rămași în teritoriile ocupate în mod barbar și brutal de URSS este unul dintre cele mai dureroase capitole din istoria noastră.

Iar părăsirea fraților noștri de peste Prut în mâinile Rusiei sovietice este doar începutul unui drum dureros care pentru România a dus doar la dezastre, dictaturi și regimuri totalitare.
Peste timp ne răsună profetic cuvintele unui geniu și martir al României, Nicolae Iorga, unul dintre cei care au votat împotriva cedării în infamul Consiliu de Coroană care a capitulat în fața lui Stalin : „Blestem, blestem pe noi dacă nu ne batem!”.

Iar blestemul cutremurător de care vorbea Iorga ne-a urmărit fără încetare din iunie 1940 și până la capătul lui decembrie 1989.

De aceea, noi cei care suntem oamenii timpurilor de astăzi avem o datorie uriașă față de cetățenii României de la 1940, vorbind evident si de toți urmașii acestora, pe care i-am părăsit în fața regimului criminal comunist de la Moscova.

De aceea este fundamental ca viitorul Republicii Moldova să fie împreună cu România, iar pe căile dreptului internațional și respectând principiul democratic al suveranității poporului, să ne regăsim împreună, România și Republica Moldova, într-o singură națiune română în Europa!

De acolo din Rusia sovietică, de la cei care au provocat discreționar și gratuit o traumă uriașă poporului român, prin această agresiune din iunie 1940, nu a venit nicio „mare cultură”, ci doar crime politice, deportari, gulag, jafuri dar si o politică extremista de rusificare și de inventare a unor minciuni istorice precum „poporul moldovenesc” și „limba moldovenească”.
Unirea este un ideal nobil și sfânt pentru oameni din România si Republica Moldova care poate fi îndeplinit doar cu patriotism, onestitate și deplină considerație pentru valorile Lumii Libere, de asemenea în respect pentru cadrul democratic al lumii contemporane; exemplul reunificarii Germaniei este un caz de bune practici care merită luat în seamă.

Unirea dintre România și Republica Moldova este un lucru care nu putem fi permite a fi parazitat cu populism grețos, cu smucituri, chiuituri ori cu gargara politicianista care nu pune niciun preț pe identitatea românească a celor două maluri de Prut!

Amintirea lui 28 iunie 1940 nu poate decât să doară tare, chiar tare de tot, și să ne arate crud și limpede că istoria noastră este mult mai complicată decât o poveste romantata în care ne place a ne crede întotdeauna „cei mai drepți și mai viteji”!

Autor : Daniel Gheorghe

Lasă un răspuns