Pe 1 mai 1933 a fost pusă piatra de temelie a Casei Calendarul, sediul ziarului cu același nume, condus de Nichifor Crainic

Această clădire reflecta cel mai bine viziunea gânditorului asupra arhitecturii moderne, fiind realizată conform dorințelor sale de arhitecții Ion Enescu (colaborator al lui Crainic atât la Calendarul, cât și la Gândirea) și Toma Marinescu.

Ziua de 1 mai nu a fost aleasă întâmplător. Clădirea urma să fie un simbol al unui „turn de fildeș” ce se opune „turnurilor babilonice” ale capitaliștilor, după cum nota fiul profesorului Alexandru C. Cuza: „Peste materialismul meschin și criminala prostituare a moralei publice, „Casa Calendarului” își va ridica ființa ideală, ea fiind citadela din al cărei turn de fildeș va scăpăra, mâine, lumina îndreptării și izbăvirii.” (De la prietenii Calendarului, Calendarul, 5 mai 1933).

Acest „turn de fildeș” adăpostea un ziar cu tendințe naționaliste, ce oscila între mișcarea legionară și A. C. Cuza, scris cu o violență accentuată și promovat de preoții ortodocși (Pamfil Șeicaru, Istoria presei, Paralela 45, 2007, p. 314).

Clădirea avea șase etaje (din care două retrase), respectând standardul impus de imobilele haussmanniene și era diferită de construcțiile înalte și dezordonate de pe bulevardul Magheru, pe care Crainic le asocia cu Turnul Babel: „Când privești de la Universitate spre Piața Romană, sau din Piața Romană spre Universitate, ai impresia unui antrepozit gigantic unde lăzile de mărfuri s-au suprapus până la imposibil și stau gata să se prăbușească unele peste altele într-o năruire catastrofală.” (Nichifor Crainic, Perspectivele arhitecturii românești, Arhitectura, nr. 7, 1936, p. .

PS: Numele ziarului Calendarul face referire la publicațiile cu conţinut calendaristic (sărbători religioase și populare), astronomic (semănături) şi astrologic (preziceri) care au fost folosite și pentru transmiterea ideilor naționale românești.