Constantin Mille, geniul inovator al ,,Adeverului”

(… fragmente)

Iata cum il descrie Al. Nora, unul dintre corectorii ,,Adevarului”, care l-a intalnit pentru prima data chiar cu unul dintre aceste prilejuri: „Plimbandu-si fara emfaza frumusetea virila, se distingea de ceilalti prin pelerina-i gri închis si cu careuri, care-i acoperea umerii-i spatosi de barbat chipes, cu ochii vii, de un negru scaparator, si o mustata grosa impodobindu-i buza. (…) Un cioculet ferm taiat a la Henri IV complecta aceasta figura de luptator
si polemist, care revarsa o simpatie de o contagiune fara ragaz”.

Dupa un timp, sediul socialist se muta de la ,,Sotir” in casa ,,Appel”, de pe strada Doamnei. Acolo, Ioan Nadejde scoate ,,un quotidian al partidei”, intitulat „Lumea noua”. Vestea ca Mille a preluat ,,Adeverul” de la Beldiman si ca banuiala ca prospatului ziar de propaganda i s-ar putea contrapune un adversar serios si cu prestigiu il scoate din minti pe Nadejde. Mille este
acuzat de tradare si este exclus din PSDMR, portretul ii este smuls din panoplia salii de intruniri si aruncat in closet. ,,Prim redactorul” lui Beldiman, Tony Bacalbasa, isi prezinta demisia. Este urmat de Ion Teodoreanu si de D. Anghel: impreuna vor declansa o campanie furibunda indreptata impotriva lui Mille, in paginile revistei ,,Mos Teaca”.

,,Ziarul fara pata si fara de frica” In editia din 5 ianuarie 1895, Alexandru Beldiman anunta transferarea ,Adeverului ” in posesia lui Mille (chiar daca isi va pastra pana la moarte functia de ,,director politic”) si isi justifica gestul astfel: ,,Am ales pe d. Const. Mille ca sa-i trec proprietatea ziarului Adeverul, pentru ca d-sa este un intransigent in politica; fiindca onorabilitatea d-sale este mai presus de orice banuiala; si, in fine, pentru ca am convingerea ca Adeverul va ramanea un organ independent al cauzei democratice”. Se va confirma ca
batranul Beldiman a avut fler.

Palatul ,,opiniunei publice” O data cu venirea lui Mille, ,,Adeverul” intra in epoca sa de glorie. Fiindca isi da seama ca redactia ziarului nu mai poate functiona inghesuita in cele doua camarute din pasajul Bancii Nationale, Mille cumpara cateva maidane pline de balarii pe strada Sarindar, nr. 11 si il angajeaza pe arhitectul Stefan Ciocarlan sa conceapa proiectul unui palat luxos si monumental, dupa modelul palatului ,,Figaro”, din Paris. In februarie 1898, tipografia, considerabil marita, se muta in vastele incaperi de la subsolul grandiosului edificiu, iar luna mai, inaintea inaugurarii, redactia isi ocupa spatiile destinate.

mai mult la

Constantin Mille, geniul inovator al „Adevĕrului” (I)

Constantin Mille, geniul inovator al „Adevĕrului” (II)

Constantin Mille, geniul inovator al „Adevĕrului” (III)

Constantin Mille, geniul inovator al „Adevĕrului” (IV)