Scrisoare trimisă de Constantin Graur lui Radu D. Rosetti, prin care acesta își prezintă scuze datorită articolului apărut, fără știrea sa, în cotidianul „Dimineața” care face referire la o notiță personală a poetului. Ca o compensație a celor întâmplate, Constantin Graur îl invită pe Radu Rosetti la redacția publicație Adevărul, pentru a pune la cale un interviu literar.
Scrisoarea poartă antetul ziarului Adevărul, este semnată olograf și este datată 16 Ianuarie 1936. Scrisoarea a fost trimisă în perioada în care Constantin Graur se afla în postura de director al cotidianului „Adevărul” și „Dimineața”, pe care va avea să le piardă în același an. Scrisoarea vine însoțită de plicul original.
Constantin Graur a fost unul dintre cei mai improtanți gazetari ai secolului al XX-lea. A debutat ca gazetar în 1893 de la o vârstă fragedă, la numai 13 ani, fiind descoperit de către Anton Bacalbașa și adus la redacția ziarului „Adevărul”. Într-un timp foarte scurt va ajunge să preia postul de redactor al publicației, dar după doar șase ani va părăsi ziarul „Adevărul„ și va începe să colaboreze cu diferite cotidiane din țară. În 1908 se întoarce la redacția cotidianului „Adevărul” colaborând în paralel și cu ziarul „Dimineața”.
Înainte de începerea Primului Război Mondial, Graur se afla la Viena de unde a reușit să strângă informații despre atentatul de la Sarajevo, realizând o amplă analiză a asasinării arhiducelui Franz Ferdinand. Graur se numără printre reporterii care s-au aflat în mijlocul evenimentelor din toamna anului 1916. Orientarea lui proantantistă l-a adus în atenția trupelor germane, care ocupau capitala țării. Const. Graur va fi arestat și închis într-un lagăr în Bulgaria. După terminarea războiului, acesta va deveni directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”.
Fiind un fervent apărător al demnocrație și militând împotriva antisemitismului, Constantin Graur a intrat în vizorul guvernării carliste. În 1936 cele două publicații aflate sub conducerea sa au fost acuzate de antinaționalism și au fost sabotate financiar, ceea ce îl va determina pe Constantin Graur să vândă cele două publicații.